| 1.
|
ASTEPT'A, ast'ept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de faţă la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta. ◊ Loc. adv. La sfântul- (sau la mos-) asteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui. ♦ (În construcţii negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. 3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că... ♦ Refl. A crede, a-si închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). - Lat. ◊astectare (= adspectare). Sursă
: DEX'98
(29515)
- cata |
| |
| 2.
|
ASTEPT'A vb. 1. (înv. si pop.) a adăsta, (înv. si reg.) a acera, (prin Transilv.) a agodi. (~ de o oră acolo.) 2. a sta, a zăbovi. (Mai ~ puţin, că vin!) 3. a îngădui, a permite. (~ o clipă!) 4. v. pă-sui. 5. v. spera. 6. v. prevedea. 7. a crede, a-si imagina, a-si închipui. (Ce te-ai ~ să vezi?) 8. v. ezita. Sursă
: Sinonime
( 172755)
- siveco |
| |
| 3.
|
astept'a vb., ind. prez. 1 sg. ast'ept, 2 sg. ast'epţi; 3 sg. si pl. aste'aptă Sursă
: DOR
(224660)
- siveco |
| |
| 4.
|
A SE ASTEPT'A mă ast'ept intranz. A spera (la ceva) cu încredere. M-am asteptat la un rezultat mai bun. /<lat. ad-spectare Sursă
: NODEX
(324005)
- siveco |
| |
| 5.
|
A ASTEPT'A ast'ept 1. tranz. 1) A întâmpina stând pe loc un anumit timp. ◊ La sfântu-asteaptă niciodată. 2) (persoane) A lăsa să beneficieze de răgazul necesar. 3) A dori nădăjduind cu încredere. Astept să vii. 4) si fig. A pândi cu răbdare. ~ ocazia. ~ un moment potrivit. 2. intranz. A sta în expectativă. /<lat. ad-spectare Sursă
: NODEX
(324004)
- siveco |
| |
|
|